Primele școli românești din Transilvania au funcționat pe lângă biserici, iar cele mai cunoscute sunt școala din Șcheii Brașovului și Școlile Blajului, deschise în 1754. Prima este legată de tiparul în limba română din secolul al XVI-lea, a doua de generația de cărturari ai Școlii Ardelene. Împreună, ele explică de ce Brașovul și Blajul au devenit centre ale culturii românești din provincie.
Care este cea mai veche școală românească din Transilvania?
Cea mai veche școală românească din Transilvania cunoscută prin tradiție și documente este cea de lângă Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Biserica de piatră a fost începută, după tradiția locală, în 1495, iar școala a funcționat în curtea ei.
Anul exact al începuturilor școlii este discutat de istorici: unele lucrări îl leagă de ridicarea bisericii, altele se sprijină doar pe mențiunile documentare din secolul al XVI-lea. Clădirea veche a școlii, păstrată astăzi ca muzeu, este datată de obicei la sfârșitul secolului al XVI-lea și a fost extinsă ulterior.
Ce se învăța în școala din Șcheii Brașovului?
În școala din Șchei se învățau scrisul și cititul în alfabetul chirilic, cântarea bisericească, rugăciunile și socotelile de bază. Elevii erau pregătiți mai ales pentru slujba de dascăl sau de preot, ori pentru activitățile comerciale ale comunității.
Școala a crescut în aceeași comunitate în care, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, diaconul Coresi a tipărit la Brașov cărți în limba română. Legătura dintre tipar și școală este firească: cărțile aveau nevoie de cititori, iar școala avea nevoie de cărți. Contextul este prezentat în articolul despre primele tipografii din Transilvania.
Cum au apărut Școlile Blajului?
Școlile Blajului au fost deschise în 1754, sub episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, în orașul ales drept reședință episcopală în anii 1730. Inițiativa mutării episcopiei la Blaj îi aparține episcopului Inochentie Micu-Klein, cel care a cerut drepturi politice pentru români.
Sistemul cuprindea trei trepte:
- școala de obște, pentru învățătura elementară: citit, scris, socotit și religie;
- școala latinească, un gimnaziu în care se studiau latina, retorica și filozofia;
- seminarul, pentru pregătirea preoților.
Prin Blaj au trecut, ca elevi sau profesori, Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, reprezentanții de seamă ai mișcării descrise în articolul despre Școala Ardeleană și Supplex Libellus Valachorum. Pentru rolul său cultural, orașul a fost numit adesea „Mica Romă”.
Ce alte școli românești importante au urmat?
În secolul al XIX-lea, rețeaua școlilor românești din Transilvania s-a extins prin gimnazii susținute de biserici și de comunități locale.
| Școala | Localitatea | Anul | Ce a însemnat |
|---|---|---|---|
| Școala de lângă Biserica Sfântul Nicolae | Brașov, Șchei | Secolul al XV-lea sau al XVI-lea (datare discutată) | Cea mai veche școală românească cunoscută din provincie |
| Școlile Blajului | Blaj | 1754 | Primul sistem școlar românesc cu trepte, până la nivel gimnazial |
| Gimnaziul românesc ortodox | Brașov | 1850 | Liceu românesc de prestigiu, astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna” |
| Gimnaziul grăniceresc | Năsăud | 1863 | Școală susținută din fondurile fostului regiment grăniceresc |
În paralel, comunitățile săsești și maghiare aveau propriile gimnazii, unele mult mai vechi, cum arată articolul despre evoluția învățământului în limba germană.
Cum se pot vizita astăzi aceste locuri ale școlii românești?
Ambele locuri se pot vizita, iar o vizită bine pregătită durează între o oră și o jumătate de zi.
- În Șcheii Brașovului, ansamblul bisericii Sfântul Nicolae include muzeul primei școli românești, cu manuscrise, cărți vechi și o sală de clasă reconstituită.
- La Blaj, clădirile vechilor școli și ale catedralei greco-catolice se află în centrul orașului, iar în apropiere se găsește Câmpia Libertății, locul adunării din 1848.
- Pentru elevi, o fișă scurtă cu trei întrebări pregătite înainte de vizită, de exemplu ce alfabet se folosea sau ce cărți se citeau, transformă excursia într-o lecție de istorie aplicată.
Programul de vizitare se verifică înainte de drum, pentru că muzeele mici au uneori zile sau ore cu acces restrâns.
