Împărțirea administrativă a Transilvaniei, până în 1876, cuprindea trei tipuri de unități: comitatele nobiliare, scaunele săsești și scaunele secuiești, la care se adăugau câteva districte cu statut propriu. Ea reflecta organizarea juridică a provinciei, nu doar geografia. Cine înțelege aceste unități poate situa corect o localitate pe o hartă, într-un act de proprietate sau într-un registru parohial vechi.
De ce era Transilvania împărțită în comitate și scaune?
Transilvania era împărțită în comitate și scaune pentru că fiecare dintre cele trei grupuri privilegiate ale Evului Mediu, nobilimea, sașii și secuii, își administra propriul teritoriu după reguli proprii. Comitatele erau pământul nobiliar, scaunele săsești formau Pământul crăiesc, iar scaunele secuiești aparțineau secuilor.
Sistemul s-a menținut, cu modificări, sub voievodat, sub Principatul autonom și sub stăpânirea habsburgică. Relația dintre aceste grupuri și locul românilor în acest sistem sunt explicate în articolul despre cele trei națiuni și patru religii ale Transilvaniei.
Ce erau comitatele din Transilvania?
Comitatele erau unitățile administrative ale pământului nobiliar, conduse de un comite și de adunările nobilimii locale. În mod obișnuit sunt enumerate șapte comitate ale Transilvaniei istorice: Alba, Dăbâca, Cluj, Turda, Târnava, Hunedoara și Solnocul Interior.
Pe hărțile vechi, comitatele apar adesea fragmentate: aceeași unitate putea avea porțiuni separate între ele de teritorii săsești sau secuiești. Granițele lor nu coincid cu cele ale județelor actuale, chiar dacă unele nume s-au păstrat.
Ce erau scaunele săsești și scaunele secuiești?
Scaunele erau unitățile administrative și judecătorești ale sașilor și secuilor, conduse de juzi aleși și de magistrați proprii. Drepturile sașilor din zona Sibiului au fost fixate prin diploma regelui Andrei al II-lea din 1224, cunoscută sub numele de Andreanum, iar comunitatea lor era reprezentată de Universitatea Națiunii Săsești.
| Grup de unități | Componență | Observații |
|---|---|---|
| Scaunul Sibiului și Cele Șapte Scaune săsești | Orăștie, Sebeș, Miercurea, Nocrich, Cincu, Rupea, Sighișoara | Sibiul era scaunul principal |
| Cele Două Scaune săsești | Mediaș, Șeica | Alăturate ulterior Pământului crăiesc |
| Districtele săsești | Brașov (Țara Bârsei), Bistrița | Statut similar cu al scaunelor |
| Scaunele secuiești | Odorhei, Ciuc, Mureș, Arieș, Sepsi, Kézdi, Orbai | Ultimele trei formau Trei Scaune |
Modul în care s-au așezat sașii și cum au organizat acest teritoriu este descris în articolul despre așezarea sașilor în Transilvania.
Unde apar românii pe aceste hărți?
Românii locuiau atât pe pământul comitatelor, cât și pe Pământul crăiesc, de cele mai multe ori fără a forma o unitate administrativă separată. Excepție fac câteva zone numite „țări”, cum sunt Țara Făgărașului și Țara Hațegului, care apar pe hărți cu nume proprii și cu un statut aparte în diferite perioade. Țara Făgărașului a fost multă vreme un domeniu cu regim distinct, iar statutul ei s-a schimbat de mai multe ori de-a lungul secolelor.
Ce s-a schimbat după 1876?
În 1876, reforma administrativă din Ungaria a desființat scaunele și districtele, iar Transilvania istorică a fost împărțită în 15 comitate cu reguli uniforme. Din acest motiv, hărțile de la sfârșitul secolului al XIX-lea arată unități noi, precum comitatele Brașov, Sibiu, Trei Scaune sau Bistrița-Năsăud.
- 1925: legea de unificare administrativă a României introduce județe după un model unitar în toată țara.
- 1950: județele sunt înlocuite cu regiuni și raioane, după model sovietic.
- 1968: se revine la județe, cele care există și astăzi, cu unele modificări ulterioare.
Contextul administrativ al perioadei de dinainte de 1876 este detaliat în articolul despre felul în care era condusă Transilvania în vremea Principatului.
Cum se recunosc aceste unități în documentele vechi?
Unitățile administrative se recunosc în documente după denumirea lor latină, germană sau maghiară, scrisă de obicei lângă numele localității.
- Data documentului arată ce sistem era în vigoare: înainte sau după 1876, înainte sau după 1918.
- Termenii folosiți trădează tipul unității: „comitatus” sau „vármegye” pentru comitat, „sedes” sau „Stuhl” pentru scaun, „districtus” pentru district.
- Numele localității diferă mult de la o limbă la alta, așa că se caută toate variantele cunoscute.
- Unitatea superioară indică, de regulă, unde s-au păstrat registrele administrative și judecătorești ale epocii.
- Compararea cu o hartă actuală ajută la identificarea satelor dispărute, comasate sau redenumite.
Pentru cercetarea genealogică, unitatea administrativă de pe hartă indică și arhiva în care se păstrează documentele epocii, așa cum arată ghidul despre cercetarea arborelui genealogic în arhivele ardelene.
