Din aisberg se vede doar o mică parte, aproximativ o zecime, iar restul rămâne sub apă. Aisbergurile se desprind din ghețari și din platforme de gheață care ajung în mare. Pe OrizontNews găsiți explicate pe înțeles fenomene naturale ca acesta, iar mai jos aflați cum funcționează un aisberg.
De ce se vede doar vârful
Gheața este puțin mai ușoară decât apa de mare, așa că un bloc de gheață plutește, dar se scufundă adânc. Aproximativ nouă zecimi din volum rămân sub suprafață. De aceea, ce se vede deasupra apei dă o idee greșită despre dimensiunea totală.
Forma părții scufundate poate fi foarte diferită de ce se vede sus. Un aisberg se poate roti sau răsturna când se topește, deoarece centrul lui de greutate se schimbă.
De unde vin
Aisbergurile se formează prin procesul numit fătare, adică desprinderea unor blocuri din marginea unui ghețar sau a unei platforme de gheață. Ghețarii sunt alcătuiți din zăpadă tasată în mii de ani, care curge lent spre mare, sub propria greutate.
- în Arctica, majoritatea provin din ghețarii Groenlandei;
- în Antarctica, mulți vin din platformele de gheață, uriașe și plate;
- aisbergurile plate se numesc tabulare, iar cele cu formă neregulată au fost modelate de topire și valuri;
- sunt alcătuite din gheață de apă dulce, nu din apă sărată înghețată.
Cum arată gheața din interior
Gheața ghețarilor conține bule mici de aer, rămase din zăpada veche. Când aisbergul se topește, aceste bule se sparg cu un sunet ușor, uneori numit șuierat. Gheața densă poate avea o nuanță albăstruie, pentru că absoarbe lumina roșie și o lasă să treacă pe cea albastră. Straturile de zăpadă tasată păstrează, ca într-un calendar, urme ale anilor în care s-au format.
Ce se întâmplă cu ei
Aisbergul este dus de curenții marini și de vânturi. Pe drum se topește treptat, mai repede în ape mai calde. Unii călătoresc luni sau ani și parcurg distanțe mari, iar alții se sparg mai devreme în bucăți mai mici.
Topirea lor nu ridică nivelul mării, pentru că gheața plutitoare își dezlocuiește deja volumul în apă. Contează în schimb gheața de pe uscat, care curge în mare și adaugă apă nouă.
De ce interesează oamenii de știință
Fiecare aisberg e o arhivă. Gheața lui conține informații despre atmosfera de acum multe mii de ani, iar fătarea ajută la urmărirea schimbărilor din calotele glaciare. Sateliții măsoară dimensiunea și traiectoria blocurilor, iar navele primesc avertizări când unul intră pe un traseu de navigație.
Cercetătorii folosesc și sonare, care arată partea scufundată. Așa află forma reală a blocului și cât de repede se topește pe dedesubt, acolo unde nu ajunge privirea. OrizontNews explică astfel de metode pe înțeles, fără termeni tehnici inutili.
Ce rămâne de reținut
Zonele polare mai ascund și alte spectacole naturale. Dacă vreți să aflați mai multe despre ele, citiți despre aurora polară și cum se formează luminile de pe cer.
Un aisberg nu este o simplă bucată de gheață, ci un martor al climei și al mișcării gheții de pe planetă. Vârful pe care îl vedem este doar o mică parte a poveștii, iar OrizontNews continuă să explice astfel de subiecte științifice, clar și fără exagerări.
